Dream Theater – A Fortune in Lies

În ediția 8/3/2016 a revistei Psychologies.ro, Mircea Cărtărescu, cu erudiție și înțelepciune reclamate, altădată emise afectat sub forma sintagmei ”sunt un intelectual liberal umanist”, ne împărtășește câteva dintre convingerile sale, chipurile, progresiste:

”Nu e anotimp care sa nu-mi placa. E ca si in cazul cartilor: sunt un cititor omnivor. Si in viata imi place aproape orice. Ma bucur mult de tot ce se iveste.

Daca ma duc la un film, de pilda, ma duc chitit sa-mi placa. Traim o epoca foarte negativista. In general, oamenilor nu le mai place nimic.

In discutiile de pe Facebook, cele mai multe comentarii despre muzica, despre literatura, despre orice sunt negative.

Eu sunt exact invers: vreau cu tot dinadinsul sa-mi placa tot ce e-n jurul meu, lucrurile marunte si cele mari deopotriva.

De multe ori, daca pornesti fiecare zi cu o atitudine pozitiva, te simti mai bine. Si lucrurile, insele, iti par mai stralucitoare.”


Îi mulțumesc pentru destăinuirile intime și educative… mai rămânea să anunțe că-i zâna din povești. Răspund cu altceva:

A declara că ții morțiș să îți placă tot ce e în jur (mai ales pe teritoriul artei), că iți setezi delicii a priori, înseamnă a gira frivolitatea, a părăsi conștiința de sine și, mai nasol, a eluda simțul estetic.

Altfel, dezbrăcând arguția cărtăresciană, sunt de acord: oamenii n-ar trebui să aibă prejudecăți, nu-i deloc bună atitudinea de tip troll specifică spațiilor Facebook ori Youtube (deși, în legătură cu acest subiect, aș zice să nu ne grăbim; îmi petrec destul timp citind comentarii despre muzică și impresia este că raptorul vorbe bune vs. rele este cam egal), iar ”epoca actuală” abuzează adverbele de negație (tinerii pentru care contestarea e doar o modă). Însă nu cred că marele intelectual poate combate (presupunând că vrea și altceva decât epatare) atitudinea ciufută prin expresii pro ignoranță, pro superficialitate. Istoria ne învață că balanțele, atunci când sunt înclinate prea mult într-o parte, riscă să ne pună în situația uciderii lui Dracu’ și aflarea tatălui său.

În fine, zilele pe aici poate ar trebui să înceapă nici pozitivo-tâmp, ca să evităm spoiala „tineri frumoși și liberi” sau mascarada corectitudinii politice, nici pesimisto-fatal, ca să protejăm sufletul eternului candidat la Premiului Nobel pentru Literatură, ci echilibrat. Hai să ne uităm la film, să citim cartea… să ascultăm muzica. După aia vedem ce atitudine adoptăm!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s